Inapoi
-
Download-uri:
Fisa de lucru: 
Axess Workbook : 
Top 5 aspecte cheie: 
Demo video: 
Play Audio 
Training Guidelines:
Proiect realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, In cadrul Programului Erasmus+.
Continutul prezentului material reprezinta responsabilitatea exclusiva a autorului, iar Agentia Nationala si Comisia Europeana nu sunt responsabile pentru modul In care continutul informatiei va fi folosit.
Educație pentru dezvoltarea durabilă
Răspunsul complet la aceasta întrebare poate fi găsit în cartea online a lui Allen Though, Un mesaj de la generațiile viitoare
O idee în Scrisoarea din viitor:
„Noi locuim în aval de tine în timp; orice ai pune în șuvoi, curge în era noastră.“
Când ne gândim la sustenabilitate, trebuie să o facem global.
Lumea este un singur spațiu pentru noi toți. De-a lungul ultimelor decade, creșterea economică a ajutat milioane de oameni să iasă din sărăcie dar adeseori se întâmplă în detrimentul mediului înconjurător. Resursele naturale ale Pământului au fost folosite fără a se lua în considerare viitorul.
Putem observa faptul că totul este interconectat, şi că nu putem pune problema doar în mod individual.
Păstrarea planetei în stare sustenabilă presupune o abordare comună, aceasta însemnând că suntem cu toții responsabili de planetă.
Exercițiu: Cum rămâne cu situația din comunitatea dumneavoastră?
Au toți destula hrană, apă curată şi acces la electricitate?
Aveți un mediu natural sănătos? Va rog să reflectați în mod individual.
În 1987 a fost întocmit un raport special de către Comisia Mondială a Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare.Comisia era condusă de către Dl. Gro Harlem Brundtland al Norvegiei şi a devenit cunoscut ca şi Raportul Brundtland .
Acest raport afirma faptul că nu putem vorbi de variate crize individuale în lume, cum ar fi o criză ecologică, o criză energetică sau o criză a dezvoltării, pentru că toate sunt interconectate şi sunt părți dintr-o mare criză globală.
Raportul definește dezvoltarea durabilă în termeni ai prezentului şi ai viitorului:
“Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fără a compromite abilitatea viitoarelor generații de a-şi satisface propriile nevoi.”.
Află ce înseamnă sustenabilitate urmărind acest video
Decada Națiunilor Unite pentru Educație pentru Dezvoltare Durabilă (DESD) în perioada 2005-2014 a căutat să mobilizeze resursele educaționale ale lumii pentru a contribui la crearea unui viitor mai sustenabil. Scopul general al DESD era să integreze principiile, valorile şi practicile dezvoltării durabile în toate aspectele educației şi învățării.
Vezi pagina http://www.unesco.org/education/tlsf/mods/theme_a/mod01.html?panel=3#top
Există multe căi către sustenabilitate ( ex. agricultura şi silvicultura sustenabilă, cercetarea şi transferul tehnologic, finanțele, producția sustenabilă şi consumul). Educația este una dintre aceste căi. Educația nu poate atinge de una singură un viitor mai sustenabil; însă, fără educație şi învățare pentru o dezvoltare durabilă, nu vom putea să atingem acel scop.
Educația pentru Dezvoltare Durabilă (EDD) include
EDD devine un proces de învățare multi-disciplinar şi multi-cultural cu privire la cum pot fi luate decizii care iau în considerare pe termen lung viitorul economiei, ecologiei şi echității tuturor comunităților. Majoritatea informațiilor pot fi găsite pe internet, iar abilitățile digitale pot ajuta la găsirea acestora.
EDD îmbunătățește calitatea educației şi formării profesionale. Principalul obiectiv al EDD se referă la modul în care educația poate contribui la dezvoltarea durabilă şi viitorul sustenabil. Fără o atenție sporită la dobândirea alfabetizării, numerației şi abilitaților digitale de o calitate satisfăcătoare, este puțin probabil ca societățile să atingă sustenabilitate într-o modernizată şi globalizată.
(Bazat pe Educație si căutare pentru un viitor sustenabil)
Obiectivele dezvoltării durabile
În septembrie 2015 toate statele membre ale Națiunilor Unite au adoptat Obiectivele Globale şi s-au angajat să le atingă până în 2030. Obiectivele Globale şi Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030 caută să înlăture sărăcia şi foametea, să realizeze drepturile omului ale tuturor, să obțină egalitatea între sexe şi împuternicirea tuturor femeilor şi fetelor, şi să asigure o protecție durabilă planetei şi resurselor sale naturale. Obiectivele Globale sunt integrate şi indivizibile, şi echilibrează cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economic, social şi de mediu.
Aici poți citi despre toate cele 17 obiective ale dezvoltării durabile: https://www.un.org/sustainabledevelopment/sustainable-development-goals/
Soluții Zero Deșeuri – incluzând reducerea deșeurilor, reproiectarea, compostarea, biogaz, responsabilitatea extinsa a producătorului, transformarea consumului, si reciclarea – ar putea fi implementate azi, folosind inovațiile existente, cu rezultate imediate.
1. Reducerea emisiilor GES (gaze cu efect de sera) in fiecare gospodărie.
Când materialele aruncate sunt reciclate, acestea furnizează industria cu o sursă alternativă de materie primă din care noi produse pot fi făcute. Soluțiile Zero Deșeuri reduc astfel emisiile în toate industriile extractive: minerit, silvicultură, agricultură, şi extracția petrolului.
2. Reducerea emisiilor GES în liniile de producție. Energia suplimentară şi emisiile asociate sunt salvate în procesul de fabricare, deoarece materialele reciclate de obicei necesită mai puţină energie pentru a fi transformate în produse. Acest lucru se remarcă în mod deosebit în produse cum sunt aluminiul, unde consumul energiei directe este redus cu 88% faţă de cel necesar pentru a produce aluminiul primar.
3. Restaurarea solului prin folosirea compostului şi creșterea capacității de absorbire a carbonului.
Compostul din deșeurile verzi – orice începând de la resturi de mâncare din gospodărie până la gunoiul de grajd – evită emisiile de metan din eliminarea deșeurilor. Deșeurile organice separate sunt cheia pentru producerea compostului de înalta calitate pentru a restabili rezervorul de carbon din sol şi cel mai important, contribuie la restaurarea solului si ajuta la creșterea capacitații sale de a se comporta ca un rezervoare de carbon.
4. Reducerea GES şi a emisiilor toxice provenite din eliminarea deșeurilor. Soluțiile Zero Deșeuri de asemenea reduc în mod direct emisiile GES şi emisiile poluante toxice produse de instalațiile de eliminare a deșeurilor, acestea fiind o sursă semnificativa pentru ambele.
5. Soluțiile Zero Deșeuri sunt rentabile şi accesibile. Reciclarea, de exemplu, a fost remarcată ca o metodă extrem de rentabilă de reducere a emisiilor.
6. Soluțiile Zero Deșeuri creează locuri de muncă ecologice şi revitalizează economiile locale. Sectorul de reciclare, cu mai mult de două milioane de reciclatori informali în orașele din țările în plină dezvoltare, oferă soluții urbane climatice inteligente pentru susținerea şi întărirea dezvoltării nivelului de trai, îmbunătățește sănătatea locală a mediului, şi întărește economiile locale.
7. Revigorează şi dezvoltă comunitățile noastre.
Rezolvarea problemei deșeurilor şi a celei climatice necesită mai mult decât remedieri tehnice: soluțiile Zero Deșeuri fac parte dintr-o rețea mai mare de decizii cu privire la sănătate, echitate, putere, sărăcie, dezvoltare, decizii politice şi guvernare, care necesită participarea şi angajamentul tuturor. Deșeurile sunt problema tuturor şi programele Zero Deșeuri pot obține suport din diverse circumscripții care de altfel ar putea să nu se angajeze în activitățile legate de climă.
https://zerowasteeurope.eu/2015/03/zero-waste-a-key-solution-for-a-low-carbon-economy/#_ftn3
Auzim termenul “amprentă de carbon” tot timpul, dar cât de mult știm cu adevărat despre dioxidul de carbon şi efectele sale asupra planetei?
Aici este graficul care vă conferă faptele!
Exemple concrete: https://cotap.org/carbon-emissions-calculator/
Știm faptul că stăm la marginea revoluției tehnologice care va influenţa/schimba modul de viaţă şi comunicare a oamenilor. Este văzută ca o schimbare fundamentala așa cum nu a mai fost alta. Nu știm încă cum se va dezvolta, dar un lucru este deja clar – reacția asupra sa trebuie să fie complexă – de la stat la sectorul privat, de la societatea academică la cea civilă.
Industria 4.0 este eticheta dată combinării graduale a procesului de fabricație tradițional cu lumea tehnologica în deplină dezvoltare din jurul nostru. Industria 4.0 nu este o tehnologie nouă, nici nu este o disciplină de afaceri, ci este în fapt, o nouă abordare în obținerea rezultatelor care nu au fost posibile cu 10 ani în urmă, datorită avansărilor în tehnologie.
Prima revoluție industrială a văzut mișcarea britanică de la agricultura la producția din fabrica in secolul al 19-lea.
A doua revoluție industrială a cuprins perioada dintre anii 1850 până la Primul Război Mondial şi a început cu introducerea otelului, culminând cu electrificarea timpurie a fabricilor şi primele șiruri de producție în masă.
În final, a treia revoluție industrială face referire la schimbarea de la tehnologia analog, mecanică, şi electronică la tehnologia digitală care s-a instaurat de la sfârșitul anilor 1950 până la sfârșitul anilor 1970.
Este mișcarea către digitalizare. Industria 4.0 va folosi Internetul Lucrurilor şi sistemele ciber-fizice ca şi senzori ce au abilitatea de a colecta date care pot fi folosite de către furnizori şi producători. În al doilea rând, progresele înregistrate în datele mari şi analizele puternice înseamnă că sistemele pot pătrunde în seturi uriașe de date şi pot produce perspective care pot fi acționate rapid. În al treilea rând, infrastructura comunicațiilor care susține acest lucru este destul de sigură pentru a putea fi folosita de către industriile grele.
Fabricile inteligente, care vor fi inima Industriei 4.0, vor lua la bord tehnologia informațiilor şi comunicațiilor pentru o evoluție în lanțul de aprovizionare şi linia de producție care aduce un nivel mult mai înalt de automatizare şi digitalizare. Înseamnă că mașinile care folosesc auto-optimizarea, auto-configurarea şi chiar inteligenţa artificială pentru a completa sarcini complexe cu scopul de a oferi o eficiență superioară a costurilor și o calitate mai bună a bunurilor sau serviciilor. Cererea competentelor digitale ale angajaților/cetățenilor va creşte rapid.
Internetul Lucrurilor (IoT) este rețeaua de dispozitive fizice, vehicule, aparate de uz casnic, şi alte elemente încorporate în electronica, software, senzori şi conectivitate care permite acestor lucruri să se conecteze şi să facă schimb de oportunități de date pentru o integrare perfectă a lumii fizice în sistemele informatice, având ca rezultat îmbunătățiri ale eficientei, beneficii economice, şi exerciții umane reduse.
IoT include extinderea Internetului dincolo de dispozitivele clasice, cum sunt desktop-urile, laptop-urile, telefoanele inteligente şi tabletele, până la orice gama de obiecte obișnuite tradiționale sau dispozitive fizice care nu au acces la Internet şi obiecte de uz zilnic. Încorporate cu tehnologie, aceste dispozitive pot comunica şi interacționa pe Internet şi pot fi monitorizate şi controlate de la distanță. Odată cu sosirea vehiculelor fără șofer, o ramura a IoT, adică Internetul Vehiculului, începe să câștige mai multă atenție.
Să devii competent din punct de vedere digital este rolul secolului XXI. Competenţa digitală este o competenţă-cheie transversal care presupune să fii capabil să folosești tehnologiile digitale într-un mod critic, colaborativ şi creativ.
Competența digitală solicită oamenilor să se gândească la o serie de aspecte, cum ar fi stocarea informațiilor, protejarea identității digitale, dezvoltarea conținutului digital și a comportamentului online.
Competenţa digitala poate fi folosită între sectoare şi poate fi un sprijin esențial pentru munca de colaborare şi dezvoltare a educatorilor, formatorilor, angajatorilor, organismelor profesionale şi factorilor de decizie politică.
Cadrul European de Competenţe Digitale, cunoscut ca şi DigComp, oferă un instrument pentru îmbunătățirea competentelor digitale ale cetățenilor. Astăzi, să fii competent din punct de vedere digital înseamnă că persoanele trebuie să aibă competenţe digitale în toate domeniile DigComp.
Cadrul Digital de Competente poate fi de ajutor în auto-evaluare, stabilirea obiectivelor de învățare, identificarea oportunităților de instruire şi facilitarea căutării unui loc de muncă.
Diagnoza gratuită on-line
Începând din vara anului 2015 CV-ul Europass include un instrument online pentru cei care caută locuri de muncă pentru a-şi auto-evalua competenţele digitale şi să le descrie şi include în CV-ul lor. Instrumentul folosește cele cinci domenii ale Cadrului DigComp cu un formular simplu de auto-evaluare.
Fixarea conceptelor cheie...
Unitatea 1.Cine este responsabil pentru planetă?
De ce ar trebui sa ne intereseze dezvoltarea durabilă?
Răspunsul complet la aceasta întrebare poate fi găsit în cartea online a lui Allen Though, Un mesaj de la generațiile viitoare
O idee în Scrisoarea din viitor:
„Noi locuim în aval de tine în timp; orice ai pune în șuvoi, curge în era noastră.“
Când ne gândim la sustenabilitate, trebuie să o facem global.
Lumea este un singur spațiu pentru noi toți. De-a lungul ultimelor decade, creșterea economică a ajutat milioane de oameni să iasă din sărăcie dar adeseori se întâmplă în detrimentul mediului înconjurător. Resursele naturale ale Pământului au fost folosite fără a se lua în considerare viitorul.
Putem observa faptul că totul este interconectat, şi că nu putem pune problema doar în mod individual.
Păstrarea planetei în stare sustenabilă presupune o abordare comună, aceasta însemnând că suntem cu toții responsabili de planetă.
Exercițiu: Cum rămâne cu situația din comunitatea dumneavoastră?
Au toți destula hrană, apă curată şi acces la electricitate?
Aveți un mediu natural sănătos? Va rog să reflectați în mod individual.
Definiția sustenabilității
În 1987 a fost întocmit un raport special de către Comisia Mondială a Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare.Comisia era condusă de către Dl. Gro Harlem Brundtland al Norvegiei şi a devenit cunoscut ca şi Raportul Brundtland .
Acest raport afirma faptul că nu putem vorbi de variate crize individuale în lume, cum ar fi o criză ecologică, o criză energetică sau o criză a dezvoltării, pentru că toate sunt interconectate şi sunt părți dintr-o mare criză globală.
Raportul definește dezvoltarea durabilă în termeni ai prezentului şi ai viitorului:
“Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fără a compromite abilitatea viitoarelor generații de a-şi satisface propriile nevoi.”.
Află ce înseamnă sustenabilitate urmărind acest video
Educație pentru dezvoltare durabilă
Decada Națiunilor Unite pentru Educație pentru Dezvoltare Durabilă (DESD) în perioada 2005-2014 a căutat să mobilizeze resursele educaționale ale lumii pentru a contribui la crearea unui viitor mai sustenabil. Scopul general al DESD era să integreze principiile, valorile şi practicile dezvoltării durabile în toate aspectele educației şi învățării.
Vezi pagina http://www.unesco.org/education/tlsf/mods/theme_a/mod01.html?panel=3#top
Există multe căi către sustenabilitate ( ex. agricultura şi silvicultura sustenabilă, cercetarea şi transferul tehnologic, finanțele, producția sustenabilă şi consumul). Educația este una dintre aceste căi. Educația nu poate atinge de una singură un viitor mai sustenabil; însă, fără educație şi învățare pentru o dezvoltare durabilă, nu vom putea să atingem acel scop.
Educația pentru Dezvoltare Durabilă (EDD) include
EDD devine un proces de învățare multi-disciplinar şi multi-cultural cu privire la cum pot fi luate decizii care iau în considerare pe termen lung viitorul economiei, ecologiei şi echității tuturor comunităților. Majoritatea informațiilor pot fi găsite pe internet, iar abilitățile digitale pot ajuta la găsirea acestora.
EDD îmbunătățește calitatea educației şi formării profesionale. Principalul obiectiv al EDD se referă la modul în care educația poate contribui la dezvoltarea durabilă şi viitorul sustenabil. Fără o atenție sporită la dobândirea alfabetizării, numerației şi abilitaților digitale de o calitate satisfăcătoare, este puțin probabil ca societățile să atingă sustenabilitate într-o modernizată şi globalizată.
(Bazat pe Educație si căutare pentru un viitor sustenabil)
Obiectivele dezvoltării durabile
În septembrie 2015 toate statele membre ale Națiunilor Unite au adoptat Obiectivele Globale şi s-au angajat să le atingă până în 2030. Obiectivele Globale şi Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030 caută să înlăture sărăcia şi foametea, să realizeze drepturile omului ale tuturor, să obțină egalitatea între sexe şi împuternicirea tuturor femeilor şi fetelor, şi să asigure o protecție durabilă planetei şi resurselor sale naturale. Obiectivele Globale sunt integrate şi indivizibile, şi echilibrează cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economic, social şi de mediu.
Aici poți citi despre toate cele 17 obiective ale dezvoltării durabile: https://www.un.org/sustainabledevelopment/sustainable-development-goals/
Unitatea 2. Sustenabilitatea în practică
Realizări-cheie a soluțiilor Zero Deșeuri pentru o economie cu emisii reduse de carbon
Soluții Zero Deșeuri – incluzând reducerea deșeurilor, reproiectarea, compostarea, biogaz, responsabilitatea extinsa a producătorului, transformarea consumului, si reciclarea – ar putea fi implementate azi, folosind inovațiile existente, cu rezultate imediate.
1. Reducerea emisiilor GES (gaze cu efect de sera) in fiecare gospodărie.
Când materialele aruncate sunt reciclate, acestea furnizează industria cu o sursă alternativă de materie primă din care noi produse pot fi făcute. Soluțiile Zero Deșeuri reduc astfel emisiile în toate industriile extractive: minerit, silvicultură, agricultură, şi extracția petrolului.
2. Reducerea emisiilor GES în liniile de producție. Energia suplimentară şi emisiile asociate sunt salvate în procesul de fabricare, deoarece materialele reciclate de obicei necesită mai puţină energie pentru a fi transformate în produse. Acest lucru se remarcă în mod deosebit în produse cum sunt aluminiul, unde consumul energiei directe este redus cu 88% faţă de cel necesar pentru a produce aluminiul primar.
3. Restaurarea solului prin folosirea compostului şi creșterea capacității de absorbire a carbonului.
Compostul din deșeurile verzi – orice începând de la resturi de mâncare din gospodărie până la gunoiul de grajd – evită emisiile de metan din eliminarea deșeurilor. Deșeurile organice separate sunt cheia pentru producerea compostului de înalta calitate pentru a restabili rezervorul de carbon din sol şi cel mai important, contribuie la restaurarea solului si ajuta la creșterea capacitații sale de a se comporta ca un rezervoare de carbon.
4. Reducerea GES şi a emisiilor toxice provenite din eliminarea deșeurilor. Soluțiile Zero Deșeuri de asemenea reduc în mod direct emisiile GES şi emisiile poluante toxice produse de instalațiile de eliminare a deșeurilor, acestea fiind o sursă semnificativa pentru ambele.
5. Soluțiile Zero Deșeuri sunt rentabile şi accesibile. Reciclarea, de exemplu, a fost remarcată ca o metodă extrem de rentabilă de reducere a emisiilor.
6. Soluțiile Zero Deșeuri creează locuri de muncă ecologice şi revitalizează economiile locale. Sectorul de reciclare, cu mai mult de două milioane de reciclatori informali în orașele din țările în plină dezvoltare, oferă soluții urbane climatice inteligente pentru susținerea şi întărirea dezvoltării nivelului de trai, îmbunătățește sănătatea locală a mediului, şi întărește economiile locale.
7. Revigorează şi dezvoltă comunitățile noastre.
Rezolvarea problemei deșeurilor şi a celei climatice necesită mai mult decât remedieri tehnice: soluțiile Zero Deșeuri fac parte dintr-o rețea mai mare de decizii cu privire la sănătate, echitate, putere, sărăcie, dezvoltare, decizii politice şi guvernare, care necesită participarea şi angajamentul tuturor. Deșeurile sunt problema tuturor şi programele Zero Deșeuri pot obține suport din diverse circumscripții care de altfel ar putea să nu se angajeze în activitățile legate de climă.
https://zerowasteeurope.eu/2015/03/zero-waste-a-key-solution-for-a-low-carbon-economy/#_ftn3
Amprenta de carbon
Auzim termenul “amprentă de carbon” tot timpul, dar cât de mult știm cu adevărat despre dioxidul de carbon şi efectele sale asupra planetei?
Aici este graficul care vă conferă faptele!
Exemple concrete: https://cotap.org/carbon-emissions-calculator/
Unitatea 3. Industria 4.0 si noi locuri de munca
Introducere
Știm faptul că stăm la marginea revoluției tehnologice care va influenţa/schimba modul de viaţă şi comunicare a oamenilor. Este văzută ca o schimbare fundamentala așa cum nu a mai fost alta. Nu știm încă cum se va dezvolta, dar un lucru este deja clar – reacția asupra sa trebuie să fie complexă – de la stat la sectorul privat, de la societatea academică la cea civilă.
Industria 4.0 este eticheta dată combinării graduale a procesului de fabricație tradițional cu lumea tehnologica în deplină dezvoltare din jurul nostru. Industria 4.0 nu este o tehnologie nouă, nici nu este o disciplină de afaceri, ci este în fapt, o nouă abordare în obținerea rezultatelor care nu au fost posibile cu 10 ani în urmă, datorită avansărilor în tehnologie.
Revoluțiile industriale
Prima revoluție industrială a văzut mișcarea britanică de la agricultura la producția din fabrica in secolul al 19-lea.
A doua revoluție industrială a cuprins perioada dintre anii 1850 până la Primul Război Mondial şi a început cu introducerea otelului, culminând cu electrificarea timpurie a fabricilor şi primele șiruri de producție în masă.
În final, a treia revoluție industrială face referire la schimbarea de la tehnologia analog, mecanică, şi electronică la tehnologia digitală care s-a instaurat de la sfârșitul anilor 1950 până la sfârșitul anilor 1970.
A patra revoluție industrială – Industria 4.0
Este mișcarea către digitalizare. Industria 4.0 va folosi Internetul Lucrurilor şi sistemele ciber-fizice ca şi senzori ce au abilitatea de a colecta date care pot fi folosite de către furnizori şi producători. În al doilea rând, progresele înregistrate în datele mari şi analizele puternice înseamnă că sistemele pot pătrunde în seturi uriașe de date şi pot produce perspective care pot fi acționate rapid. În al treilea rând, infrastructura comunicațiilor care susține acest lucru este destul de sigură pentru a putea fi folosita de către industriile grele.
Fabricile inteligente, care vor fi inima Industriei 4.0, vor lua la bord tehnologia informațiilor şi comunicațiilor pentru o evoluție în lanțul de aprovizionare şi linia de producție care aduce un nivel mult mai înalt de automatizare şi digitalizare. Înseamnă că mașinile care folosesc auto-optimizarea, auto-configurarea şi chiar inteligenţa artificială pentru a completa sarcini complexe cu scopul de a oferi o eficiență superioară a costurilor și o calitate mai bună a bunurilor sau serviciilor. Cererea competentelor digitale ale angajaților/cetățenilor va creşte rapid.
Internetul Lucrurilor (IoT) este rețeaua de dispozitive fizice, vehicule, aparate de uz casnic, şi alte elemente încorporate în electronica, software, senzori şi conectivitate care permite acestor lucruri să se conecteze şi să facă schimb de oportunități de date pentru o integrare perfectă a lumii fizice în sistemele informatice, având ca rezultat îmbunătățiri ale eficientei, beneficii economice, şi exerciții umane reduse.
IoT include extinderea Internetului dincolo de dispozitivele clasice, cum sunt desktop-urile, laptop-urile, telefoanele inteligente şi tabletele, până la orice gama de obiecte obișnuite tradiționale sau dispozitive fizice care nu au acces la Internet şi obiecte de uz zilnic. Încorporate cu tehnologie, aceste dispozitive pot comunica şi interacționa pe Internet şi pot fi monitorizate şi controlate de la distanță. Odată cu sosirea vehiculelor fără șofer, o ramura a IoT, adică Internetul Vehiculului, începe să câștige mai multă atenție.
Ce este competența digitală?
Să devii competent din punct de vedere digital este rolul secolului XXI. Competenţa digitală este o competenţă-cheie transversal care presupune să fii capabil să folosești tehnologiile digitale într-un mod critic, colaborativ şi creativ.
Competența digitală solicită oamenilor să se gândească la o serie de aspecte, cum ar fi stocarea informațiilor, protejarea identității digitale, dezvoltarea conținutului digital și a comportamentului online.
Competenţa digitala poate fi folosită între sectoare şi poate fi un sprijin esențial pentru munca de colaborare şi dezvoltare a educatorilor, formatorilor, angajatorilor, organismelor profesionale şi factorilor de decizie politică.
Ce poate face cadrul DigComp pentru cetățeni?
Cadrul European de Competenţe Digitale, cunoscut ca şi DigComp, oferă un instrument pentru îmbunătățirea competentelor digitale ale cetățenilor. Astăzi, să fii competent din punct de vedere digital înseamnă că persoanele trebuie să aibă competenţe digitale în toate domeniile DigComp.
Cadrul Digital de Competente poate fi de ajutor în auto-evaluare, stabilirea obiectivelor de învățare, identificarea oportunităților de instruire şi facilitarea căutării unui loc de muncă.
Diagnoza gratuită on-line
Începând din vara anului 2015 CV-ul Europass include un instrument online pentru cei care caută locuri de muncă pentru a-şi auto-evalua competenţele digitale şi să le descrie şi include în CV-ul lor. Instrumentul folosește cele cinci domenii ale Cadrului DigComp cu un formular simplu de auto-evaluare.